Obiectivul Mecanismului pentru o tranziție justă (MTJ) constă în sprijinirea investițiilor necesare pentru a ajuta teritoriile în care efectele negative ale tranziției sunt pronunțate la nivel economic și social, în vederea combaterii și atenuării disparităților regionale. Vizate sunt regiunile carbonifere, care vor fi cele mai afectate de Pactul Verde European (PVE) – tranziția, până în anul 2050, la o Europă neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră și prietenoasă cu mediul, dar și alte regiuni intens industrializate care vor face obiectul transformării proceselor industriale având ca obiectiv o tranziție energetică reușită.
MTJ asigură sprijin țintit în baza Planurilor teritoriale pentru tranziție justă (PTTJ) în regiunile/ județele vizate, care ar urma să ajute la mobilizarea a aproximativ 55 mld. Euro, în perioada 2021-2027, în aceste regiuni.

ACCESAREA FONDURILOR

Planurile Teritoriale pentru Tranziție Justă (PTTJ) definesc teritoriile în care se va utiliza Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), care este primul pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă (MTJ).
Teritoriile au fost stabilite în urma dialogului cu CE, iar planurile prezintă provocările din fiecare teritoriu, nevoile și obiectivele de dezvoltare care trebuie îndeplinite până în 2030.
Mecanismul pentru o Tranziție Justă va mobiliza fonduri de investiții semnificative pentru perioada 2021-2027 și este structurat pe trei piloni:

Pilonul I – Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) – implementat prin gestiune partajată;

Este implementat prin Programul Tranziție Justă și are o anvelopă financiară de 17,5 mld. Euro.
Accesarea fondurilor se va face pe principiile și regulile aferente politicii de coeziune. FTJ se va concentra pe reducerea impactului social și economic al tranziției regiunilor mono-industriale și carbonifer intensive, către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. La această alocare se adaugă transferuri obligatorii din alocările naționale ale statelor membre beneficiare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE+), precum și o cofinanțare națională.
Pentru a beneficia de alocări, statele membre UE vor trebui să elaboreze unul sau mai multe Planuri Teritoriale pentru Tranziție Justă. România a optat pentru elaborarea câte unui PTTJ la nivelul fiecărui județ/ teritoriu identificat.
Județele identificate în cadrul Anexei D a Raportului de țară, care vor primi finanțare prin FTJ, sunt: Hunedoara, Gorj, Mureș, Prahova, Galați și Dolj.
Fondul va atenua costurile socio-economice generate de tranziția climatică, sprijinind diversificarea și reconversia economică a teritoriilor în cauză. Va susține tot ce înseamnă investiții productive în întreprinderile mici și mijlocii, crearea de noi întreprinderi, cercetare și inovare, reabilitarea mediului, energie curată, perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, asistență pentru căutarea unui loc de muncă și incluziunea activă a programelor destinate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și transformarea instalațiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiții conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor și protejează locurile de muncă.

Pilonul II – Schema pentru „o tranziție justă” din cadrul programului InvestEU pentru atragere de investiții private;

STJ urmărește mobilizarea de finanțări de cca. 10-15 mld. Euro. Va viza proiecte viabile din punct de vedere economic, promovate în mare parte de beneficiari privați. Este de așteptat să se atragă investiții private prin mecanisme de garantare, care ar oferi acoperirea parțială a riscurilor și ar stimula investițiile care sprijină teritoriile de tranziție.
Programul InvestEU este compus din: Fondul InvestEU pentru finanțare și investiții, Platforma InvestEU pentru asistență tehnică și consultanță (InvestEU Advisory Hub) și Portalul InvestEU pentru atragerea de investitori privați pentru proiectele de investiții publicate.
Finanțarea în cadrul programului InvestEU este rambursabilă, pentru proiecte viabile din punct de vedere economic și în condițiile pieței, fiind facilitată de Fondul InvestEU.

Pilonul III – Facilitatea de împrumut pentru sectorul public (FISP), susținută prin intermediul unor granturi de la bugetul UE, în cadrul căreia Banca Europeană de Investiții (BEI) va mobiliza investiții suplimentare între 25 și 30 mld. Euro pentru regiunile în cauză. Prin această facilitate, autoritățile publice vor avea posibilitatea de a contracta împrumuturi și de a beneficia de granturi pentru proiecte care nu intră în sfera de sprijin a FTJ.

Mai multe informații despre pilonii II și III sunt disponibile aici.

Județul Hunedoara se confruntă cu o presiune semnificativă asupra populației și economiei sale, accentuată de tranziția accelerată către neutralitatea climatică. Restructurările din sectorul minier, între 2014 și 2019, au dus la pierderea a 6400 de locuri de muncă, iar populația județului a scăzut semnificativ, cu un declin de 8,9% la nivel general și 13,8% la nivelul populației active între 2012 și 2020. Aproape 30% din populația rezidentă locuiește în zone urbane dezavantajate, iar 7% în zone urbane marginalizate, ceea ce accentuează riscul de sărăcie și excluziune socială.

Strategia de Dezvoltare 2021-2027

Strategia județului pentru perioada 2021-2027 urmărește continuarea inițiativelor din perioada anterioară (2014-2020), prin:

  • Sprijinirea mediului de afaceri și a antreprenoriatului.
  • Dezvoltarea cadrului de cercetare-dezvoltare-inovare.
  • Dezvoltarea economiei rurale și a turismului.
  • Susținerea comunităților dezavantajate și marginalizate.
  • Modernizarea infrastructurii de transport și încurajarea transportului cu emisii scăzute.
  • Combaterea efectelor negative ale activităților industriale asupra mediului.
  • Reconversia profesională pentru meseriile verzi.

Provocările Văii Jiului

Valea Jiului, microregiunea formată din șase unități administrativ-teritoriale, este una dintre cele mai afectate regiuni, suferind de pe urma închiderii minelor și a restructurărilor, care au generat șomaj ridicat, migrația tinerilor, sărăcie și excluziune socială. Declinul economic sever afectează calitatea vieții, inclusiv educația, serviciile medicale și asistența socială.

Strategia 2021-2030 pentru Valea Jiului

Strategia pentru Valea Jiului, realizată cu sprijinul Uniunii Europene, vizează:

  • Tranziția spre o economie verde, cu emisii reduse de carbon.
  • Crearea unui mediu economic diversificat, axat pe IMM-uri și inovație.
  • Dezvoltarea turismului și industriilor creative.
  • Extinderea mobilității urbane multimodale și îmbunătățirea conectivității.
  • Asigurarea tranziției energetice durabile, inclusiv prin instalarea de panouri fotovoltaice și dezvoltarea comunităților de energie.

Planul teritorial de dezvoltare (PTJ Hunedoara), conceput pentru a răspunde provocărilor tranziției la neutralitatea climatică, stabilește o serie de operațiuni prioritare care adresează nevoile dezvoltării durabile. Una dintre direcțiile cheie ale acestui plan este sprijinul acordat microîntreprinderilor și IMM-urilor, axat pe transferul tehnologic, diversificarea, modernizarea și reconversia economică. Aceste operațiuni se concentrează pe crearea, extinderea și diversificarea unităților de producție de bunuri și servicii, cu obiectivul de a genera și menține locuri de muncă sustenabile din punct de vedere al mediului. Investițiile vizează atât active corporale, cât și necorporale, precum certificarea produselor, digitalizarea și promovarea, incluzând și cercetarea-dezvoltarea pentru integrarea inovațiilor în activitatea productivă.

În paralel, planul urmărește dezvoltarea întreprinderilor nou-înființate prin incubatoare și acceleratoare de afaceri, precum și alte structuri de sprijinire a afacerilor. Aceste inițiative sunt esențiale pentru atingerea unei mase critice de IMM-uri reziliente, necesare pentru revitalizarea economică a județului. Investițiile în crearea și pătrunderea pe piață a microîntreprinderilor sunt susținute prin servicii de înregistrare, consultanță și investiții în active corporale și necorporale. Incubatoarele și acceleratoarele de afaceri sunt dezvoltate pentru a oferi servicii de consultanță care contribuie la crearea de locuri de muncă noi și durabile, sprijinind, totodată, inițiativa antreprenorială, inclusiv antreprenoriatul feminin și cel al lucrătorilor afectați de tranziția climatică.

Un alt aspect esențial al planului este sprijinirea tranziției forței de muncă. Investițiile în actualizarea competențelor și recalificarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sunt prioritare, pentru a le adapta la cerințele unei economii diversificate și ecologice. Persoanele afectate direct sau indirect de tranziția climatică sunt vizate pentru a primi asistență și măsuri active de ocupare. În mod specific, sunt prioritizate categoriile vulnerabile, inclusiv tinerii, persoanele peste 55 de ani, femeile, și membrii minorităților etnice, prin servicii de acompaniere socio-profesională și formare profesională.

De asemenea, planul pune accent pe energia verde accesibilă și mobilitatea nepoluantă. Investițiile sunt direcționate către dezvoltarea capacităților de producție, transport și stocare a energiei regenerabile pentru clădiri publice și pentru gospodării, în vederea combaterii sărăciei energetice și creării de comunități energetice. Mobilitatea verde este susținută prin achiziția de vehicule nepoluante și dezvoltarea infrastructurii necesare, asigurând accesul comunităților defavorizate la oportunități de formare și angajare.

În final, sprijinul pentru ecologizarea și reconversia imobilelor afectate de activități economice în declin se află printre priorități. Investițiile în remedierea și decontaminarea siturilor contaminate sau a imobilelor industriale dezafectate au ca scop reintroducerea acestora în circuitul economico-socio-cultural, generând locuri de muncă durabile și îmbunătățind calitatea vieții în zonele afectate.

Toate aceste inițiative sunt planificate și implementate cu un angajament ferm de a contribui la tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, conform obiectivelor de mediu stabilite de Regulamentul (UE) 2020/852. Aceasta include măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice,  tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, și protecția biodiversității și ecosistemelor.

Toate informațiile actualizate despre această oportunitate de devoltare sunt disponibile la Autoritatea de Management pentru Programul Tranziție Justă 2021-2027