Deoarece Primăria Municipiului Deva se orientează înspre a sprijini activ și din timp firmele din muncipiul Deva care doresc să acceseze proiecte cu fonduri nerambursabile, în această secțiune vom publica periodic informații și statistici de ordin economic actualizate despre muncipiul Deva. Aceste informații sunt utile pentru a dezvolta o imagine mai clară asupra impactului pe care l-a avut perioada de programare 2014 – 2020 asupra economiei locale și pentru a vă pregăti pentru Programul Operațional Regional 2021 – 2027 – Regiunea Vest.
Despre componenta Programului Operațional Regional 2021 – 2027 – Regiunea Vest adresată companiilor, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest afirmă:
Mediul de afaceri va beneficia în continuare de investiții prin Programul Operațional Regional 2021-2027, acestea fiind orientate către cele șase domenii de specializare inteligentă identificate în Strategia pentru Specializare Inteligentă (RIS3 Vest) 2021-2027 – Agricultură și industrie alimentară; Eficiență energetică și construcții (clădiri) sustenabile; Digitalizare, industrializare, inclusiv Industry 4.0; Industria manufacturieră și prelucrătoare; Industriile culturale și creative; Sănătatea și calitatea vieții. Vor fi sprijinite proiectele care vizează digitalizarea, cercetarea, transferul tehnologic, inovarea, precum și competitivitatea economică în aceste domenii.
Nu ezitați să ne contactați!
Serviciul investitori, relații externe
STATISTICI REGIONALE
Evoluția Produsului Intern Brut
Evoluția Produsului Intern Brut pe locuitor (2012 – 2017)
JUDEȚUL HUNEDOARA
Următoarele informații au ca surse: Institutul Naţional de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Hunedoara
MUNICIPIUL DEVA
I. POZIȚIONARE. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ȘI RELIEF
Municipiul Deva este situat în partea centrală a judeţului Hunedoara, între Munţii Apuseni şi Munţii Poiana Ruscă, la 45°53′ latitudine nordică şi 22°54′ longitudine estică. Reşedinţa judeţului, municipiul Deva este delimitat la est de oraşul Simeria şi comuna Hărău, la nord de comunele Şoimuş şi Veţel, la vest de comunele Cârjiţi şi Peştişul Mic, iar la sud de municipiul Hunedoara. Municipiul Deva, potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, are rangul II.
Municipiul cuprinde, în afara oraşului Deva, localitatea componentă Sântuhalm şi satele aparţinătoare Cristur, Bârcea Mică şi Archia.
- Localitatea componentă Sântuhalm face parte din trupul principal al oraşului Deva şi este situată în partea estică a municipiului, pe DN 7, la 2 km distanţă de acesta.
- Satul aparţinător Cristur are o suprafaţă totală de 199,98 ha şi este situat în partea sud- estică a municipiului Deva, pe DN 68 N, la o distanţă de 1,5 km faţă de DN 7.
- Satul aparţinător Bârcea Mică are o suprafaţă totală de 31,57 ha, este situat în partea sud- estică a municipiului Deva şi la est de localitatea Cristur, pe Dc 123, care se ramifică din DN68B. Satul este situat la 4,1 km faţă de Deva (pe traseul DN 68B, Dc 123), respectiv la 800 m faţă de satul Cristur, pe Dc 123.
- Satul aparţinător Archia are o suprafaţă totală de 24,44 ha, este situat în partea sudică a municipiului Deva, pe Dc 124, la o distanţă de 2,4 km faţă de DN 7.
Suprafața totală a municipiului este de aproximativ 60 km². Comparativ, localitățile urbane cu care se învecinează Deva au 97 km², municipiul Hunedoara, respectiv 50 km², orașul Simeria. În județul Hunedoara mai menționăm, dintre localitățile urbane, Brad (80 km², Călan (101 km²), Orăștie (38 km²), Hațeg (64 km²), Petroșani (195 km²), Lupeni (88 km²), Aninoasa (34 km²).
În Regiunea Vest și în județele învecinate sau oarecum corelate cu municipiul Deva, situația se prezintă în felul următor:
| Municipiu | Suprafața (km²) | Populație 2019 | |
| Oraș | Zonă metropolitană | ||
| Cluj-Napoca | 180 | 1.540 (rang I) | 325.179 |
| Timișoara | 129 | 2.635 (rang I) | 328.480 |
| Sibiu | 121 | 168.792 | |
| Arad | 117 | 177.006 | |
| Oradea | 116 | 792 (rang I) | 221.567 |
| Sebeș | 115 | 32.599 | |
| Alba-Iulia | 104 | 74.730 | |
| Caransebes | 74 | 29.777 | |
| Deva | 60 | 69.231 | |
Sursa: INS & Wikiwand
În ceea ce privește relieful, Municipiul Deva s-a dezvoltat într-o regiune de contact geomorfologic, formată de Culoarul Mureşului, între Munţii Poiana Ruscă şi Munţii Metaliferi. În relieful municipiului Deva, mai pregnant apar Dealurile Nucet şi Cetăţii.
Cele mai importante dealuri (de la est la vest sunt: Paiul Urzicilor (276 m), Paiului (330 m), Archiei (351 m), Bejan (376 m), Măgura (504 m), Nucet (690 m), Decebal (Poliatca – 688 m), Motor (Scocul Mic – 479 m), Piatra Coziei (687 m), Colţu (Serhediu 563 m), Cetăţii (371 m), Finicuri (359 m) şi Viilor (395 m).
Sursa: orașuldeva.ro
Prispa piemontană se continuă mai jos cu Lunca Mureşului, a cărei lăţime variază între 5 km la Deva şi 1 km la Şoimuş. Partea Centrală este situată pe terasa joasă la 190-220 m altitudine. Spre vest şi sud altitudinile cresc până la 300-350 m, aici oraşul dezvoltându-se într-o zonă deluroasă terasată.
Sursa: orașuldeva.ro
Dintre unităţile de relief care se dezvoltă în perimetrul oraşului Deva, cea mai reprezentativă este Dealul Cetăţii, care a devenit simbolul oraşului.
II. INFRASTRUCTURĂ ȘI CONECTIVITATE
- Infrastructură
În cadrul Legii Nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, apărută în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 806/26.IX.2006, la Sectiunea I – reţele de transport, care cuprinde direcțiile de dezvoltare ale infrastructurii de transport, se regăsesc următoarele menţiuni referitoare la municipiul Deva:
I. reţea de căi rutiere:
- Autostrăzi:
- 1.01 – Nădlac* – Arad – Timișoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Pitești – București – Lehliu – Fetești – Cernavoda – Constanta;
2. 1.19 – Arad – Deva; - Drumuri expres sau cu 4 benzi:
- 2.18 – Oradea – Beiuș – Deva;
- Drumuri de interes naţional
- Drumul internaţional «E» 79, cu o lungime de 6,8 km pe teritoriul Municipiului Deva.
- Drumuri naţionale principale, Drumul naţional 7, cu o lungime de 6,8 km pe teritoriul Municipiului Deva
II. reţea de căi feroviare:
- Linii de cale ferată convenționale cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate:
1.01 – Curtici* – Arad – Simeria – Vințu de Jos – Alba Iulia – Coșlariu – Copșa Mică – Brașov – Ploiești – București – Fetești – Medgidia – Constanța;
- Coridorul de transport multimodal Pan-European IV – punctele 1.01 şi 1.03.
III. Reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi
- Reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi include un port nou pe râul Mureș, la Deva, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006, cu modificările ulterioare.
IV. Reţeaua de transport combinat
- Terminale de transport combinat existente, la care urmează să se execute lucrări de modernizare:
1.12 – Terminalul Deva;
Municipiul este poziționat în vestul României, find traversat de Coridorul IV PanEuropean, atât fero-viar, cât și rutier. Coridorul asigură conectivitatea pe linia Dresda\Nürnberg – Praga – Brno – Bratislava – Budapesta – Curtici (Arad) – Brașov – Bucureşti – Constanţa.
Coridorul IV PanEuropean
- Conectivitate
În prezent, în apropierea municipiului Deva există două noduri rutiere care permit accesul pe Autostrada A1, respectiv nodul rutier Șoimuș și nodul rutier Simeria.
Perspectivele de dezvoltare, din punct de vedere al asigurării accesului la autostrada A1 mai rapid și eficient, atât pentru municipiului Deva cât și pentru alte localități din vecinătate, prevăd realizarea a altor două noduri de acces, de data aceasta pe raza administrativ-teritorială a municipiului:
- Nod rutier în locul intersecţiei DN 7 – DN 76 de la intrarea pe Autostrada A1 Deva – Lugoj. Studiul de fezabilitate al proiectului a fost realizat în 2017. La momentul prezent, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a demarat procedura de obținere a avizelor. Vor fi construite patru bretele rutiere şi o subtraversare a DN 7.
2. Nod rutier A1 (km 362+813) – DC129 (Sântuhalm). La momentul prezent se elaborează Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic de Execuție. Despre acest viitor nod rutier, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere precizează că va asigura o descărcare eficienta a traficului rutier de pe Autostrada A1 și va permite accesul la rețeaua de transport TEN-T pentru municipiul Deva și județ spre care, momentan, accesul este dificil. Astfel sunt susținute economia și turismul local, pentru dezvoltarea durabilă a regiunii.
3. Reabilitarea tronsonului 3 de cale ferată pe distanța Simeria-Gurasada, parte a Coridorului IV pan- Lucrările au început în primăvara anului 2012. Vor fi modernizați peste 40 km de infrastructură și suprastructură feroviară pentru ca trenurile să circule cu viteza maximă de 160 km/h.
Gurasada – Simeria se află pe axa prioritară TEN-T 22 Nürnberg-Praga-Viena-Budapesta-Curtici-Simeria-Brașov-București-Constanța. Înainte de începerea lucrărilor de modernizare trenurile Regio parcurgeau în 75 de minute cei 40 km între Simeria și Gurasada. Cele mai rapide trenuri fac, din cauza restricțiilor de viteză, două ore jumătate pe cei 123 km dintre Simeria și Radna. Până acum, reabilitarea căii ferate şi construcţia podurilor, podeţelor, pasajelor şi a clădirilor noi din staţii este realizată în proporţie de 4%. Estimările CFR sunt că cel târziu în anul 2023 tronsonul urmează să intre în exploatare feroviară. Lotul Simeria – Gurasada face parte din Tronsonul Km 614 – Simeria, noua magistrală feroviară de peste 140 de kilometri aflată în şantier în vestul ţării, a cărei finalizare a fost estimată în 2022. Magistrala va cuprinde 60 km de traseu nou şi nouă poduri peste râul Mureş.
III. ZONE INDUSTRIALE. REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE.
- Zone Industriale în Municipiului Deva
Componentele de infrastructură și conectivitate au impact direct asupra economiei municipiului Deva și vor deservi direct și indirect zona tradițional industrială a municipiului. Pe raza municipiului Deva există o suprafață compactă de teren de aproximativ 150 de hectare, parte din Zona Industrială a municipiului Deva, unde se pot realiza activități de tip industrial, atât datorită specificului deja al locației în acest sens, cât și datorită utilităților și facilităților de tip industrial prezente deja pe teren. Suprafața este una aflată în proprietatea privată a mai multor persoane fizice și companii.
De precizat că Primăria Municipiului Deva nu deține terenuri care să aibă statutul de parc industrial sau să fie măcar fezabile în acest sens. Oferta privată compensează în acest sens.
Pentru a suplini lipsa de terenuri aflate în proprietatea municipalității, Primăria Municipiului Deva a centralizat ofertele de suprafețe pentru investiții venite din privat și a realizat Baza de Date pentru Investitori a municipiului Deva, disponibilă online la adresa www.devabusiness.ro. Baza de Date pentru Investitori a municipiului Deva este promovată de către Primăria Municipiului Deva către potențialii investitori privați, atât din țară cât și din străinătate, împreună cu toate detaliile necesare privind eventualele cerințe tehnice ale proiectului investițional, informații privind economia locală, oportunități de specializare în zonă, elemente de educație și pregătire profesională, forță de muncă, facilități fiscale etc.
Specificații pentru Zona Industrială a Municipiului Deva:
| Numele statului: | România | |||
| Numele județului: | Hunedoara | |||
| Numele site-ului: | Deva | |||
| Adresa site-ului: | Deva | |||
| Coordonate: | 45.864745, 22.937722 | |||
| Categorie | Aspect | Detalii | ||
| Proprietate | 1 | Proprietate actuală (privat, agenție agricolă etc)? | Privat | |
| Locație | 1 | Numele site-ului | Deva | |
| 2 | Abordare | Deva | ||
| 3 | Latitudine longitudine | 45.864745, 22.937722 | ||
| 4 | Utilizare curentă? Utilizare anterioară? | Industrial și agricol | ||
| 5 | Utilizări învecinate? | Zona industrială, agricolă, comercială și rezidențială | ||
| 6 | Distanța până la zonele rezidențiale? | Zonele rezidențiale sunt situate pe partea SE și partea NW a terenului | ||
| Dimensiune, formă și amprentă | 1 | Dimensiunea arealului industrial (hectare)? | aprox. 150 hectare | |
| 2 | Dimensiunile amplasamentului (metri x metri)? | Partea sud: 1.500 mx 1.000 m | ||
| 3 | Potențial de extindere a site-ului? | Da, pentru partea de nord. | ||
| 4 | Acoperire vegetală? | Vegetație și copaci | ||
| 5 | Topografie (schimbare de altitudine – de la cel mai mic la cel mai mare punct), inclusiv zona spre râul Mureș? | Cel mai mic punct este la 184,6 m de la nivelul mării – Cel mai înalt punct este la 187,7 m de la nivelul mării (pe o distanță de 2.200 m) | ||
| Zonare / Reglementare | 1 | Zonare curentă (este permisă utilizarea producției)? | Da, pe planul sudic. Terenul nordic trebuie să fie inclus în zona de urbanism (1-3 luni) | |
| Geotehnic | 1 | Tipul solului? Orice reglementare specială de transferat la uz industrial? | Sol vegetal, argilă prăfuită | |
| 2 | Adâncimea materialului organic? | În general, variază de la 1% la 6% | ||
| 3 | Capacitatea de încărcare tipică? | 300 – 350 kPA | ||
| 4 | Este necesară o fundație tipică de clădire (întindere sau întindere)? | Da | ||
| 5 | Prezența apei pe șantier? | Nu | ||
| 6 | Evaluare seismică? | 0 | ||
| De mediu | 1 | În zona de inundații? | Nu | |
| 2 | Zonele umede prezente? | Nu | ||
| 3 | Prezența pârâurilor sau a canalului de irigații (se pot reloca?) | Nu | ||
| 4 | Prezența artefactelor ecologice? | Nu | ||
| 5 | Prezența artefactelor istorice? | Nu | ||
| 6 | Prezența speciilor pe cale de dispariție? | Nu | ||
| 7 | Poluanți învecinați și distanță față de amplasament? | Nu | ||
| Electricitate | 1 | Sursă de putere? Sustenabilitatea aprovizionării? | La locație | |
| 2 | Serviciu existent la sit (DA / N)? | da | ||
| 3 | Capacitatea totală existentă (MW) la locul de deservire al stației? | 2 transformatoare industriale de energie | ||
| 4 | Alimentare dublă disponibilă? | da | ||
| 5 | Costul consumului pe kWh? | Pe o piață competitivă (piață liberă), la o ofertă negociată cu furnizorul | ||
| 6 | Vă rugăm să furnizați o hartă care să indice locația actuală a serviciului electric sau locația / rutare propusă a serviciului | Harta de rețea furnizată | ||
| Gaz | 1 | Sursa gazului natural? | La locație | |
| 2 | Serviciu existent pe sit (DA / N)? | da | ||
| 3 | Distanța până la linia de gaz? | La locație | ||
| 4 | Cronologie estimată pentru a oferi servicii? | În funcție de complexitatea lucrărilor. Se va aplica prioritatea. | ||
| 5 | Vă rugăm să furnizați o hartă care să indice locația curentă a serviciului de gaz sau locația / rutare propusă a serviciului | Harta de rețea furnizată | ||
| Apă | 1 | Sursa de apa? Sustenabilitatea aprovizionării? | Stație de tratare a apei Sântămăria Orlea | |
| 2 | Serviciul existent pe sit? | da | ||
| 3 | Dimensiunea liniei de apă? | Harta de rețea furnizată | ||
| 4 | Capacitatea de apă în parc / zonă (m3 pe zi)? | Țeavă de oțel Dn 300mm pe strada Victor Șuiaga care poate asigura un debit de 56l / s; Țeavă de oțel Dn 500mm pe strada Victor Suiaga care poate asigura un debit de 100l / s; |
||
| 5 | Capacitate uzată și exces de capacitate în parc / zonă? | Suficient pentru a asigura capacitățile necesare | ||
| 6 | Presiune la punctul de conectare? | Presiunea existentă în zonă este de aproximativ 3,5-4,0 bar, cu excepția cazului de forță majoră | ||
| 7 | Alocarea apei către sit (pe zi)? | Operatorul poate furniza un debit necesar de 83.000 mc / an (9600mc / lună) | ||
| 8 | Abilitatea de a fora bine? | da | ||
| 9 | Costul consumului pe m3 | Aprox. 4 Lei | ||
| 10 | Taxe de conexiune (indicați matematica)? | 500 lei pentru companii (fără TVA) / punct de conectare. Aceasta este o taxă standard. Toate costurile conexiunii trebuie corelate cu cerințele specifice investiției. | ||
| 11 | Cronologie estimată pentru a oferi servicii? | În funcție de complexitatea lucrărilor. Se va aplica prioritatea. | ||
| 12 | Vă rugăm să furnizați o hartă care să indice locația curentă a serviciului de apă sau locația / rutare propusă a serviciului | Harta de rețea furnizată | ||
| Suprimarea focului | 1 | Sistem de suprimare a incendiilor? | da | |
| 2 | Rezervor de stocare a apei necesar chiriașului? | da | ||
| 3 | Dimensiunea țevii? | Depinde de detaliile proiectului, conform legislației naționale | ||
| 4 | Stația de pompieri din zonă (și distanță)? | Apropierea amplasamentului – 2 km – Inspectoratul pentru Situații de Urgență | ||
| 5 | Echipament de pompieri? | Detașamentul Pompierilor Deva | ||
| 6 | Capabilitatea de a suprima incendiile chimice? | da | ||
| Ape uzate | 1 | Distanța până la stația de epurare a apelor uzate municipale? | Distanța de la locație până la intrarea în stația de epurare este de aproximativ 520m (sau 150m de la limita solului până la colectorul Dn 1000mm Hunedoara-Sântuhalm | |
| 2 | Stația municipală este concepută pentru a trata efluenții sanitari și de prelucrare? | Stația de epurare a apelor uzate Sântuhalm este proiectată pentru apele uzate fecaloide municipale | ||
| 3 | Capacitatea zilnică totală de descărcare a instalației? | Capacitatea stației de epurare a apelor uzate este de 833l / s (debit maxim de admisie) | ||
| 5 | Dimensiunea liniei de la amplasament la plantă? | Distanța de la locație până la intrarea în stația de epurare este de aproximativ 520m (sau 150m de la limita solului până la colectorul Dn 1000mm Hunedoara-Sântuhalm | ||
| 6 | Costul descărcării pe m3? | Prețul apei uzate este de 2,50 lei / mc (fără TVA) | ||
| 7 | Taxe de conectare pentru a utiliza instalația? | Taxa de conectare pentru rețeaua de canalizare existentă este de 100 lei pentru persoanele juridice (preț fără TVA) / punctul de conectare. Aceasta este o taxă standard. Toate costurile conexiunii trebuie corelate cu cerințele specifice investiției. | ||
| 9 | Cronologie estimată pentru a oferi servicii? | În funcție de complexitatea lucrărilor. Se va aplica prioritatea. | ||
| 10 | Vă rugăm să furnizați o hartă care să indice locația actuală a serviciului de ape uzate sau locația / rutare propusă a serviciului | Harta de rețea furnizată | ||
| Apa de furtună | 1 | Planul de drenare a apei pluviale în loc? | da | |
| 2 | Tipul de drenaj (țeavă, șanț etc?) | Țeavă | ||
| 3 | Mărimea / Diametrul țevii? | Țeavă din PVC de 600 mm pe strada Victor Șuiaga, care poate prelua un debit suplimentar de aproximativ 150l / s; Țeavă din PVC DN 1000 mm pe strada Depot, care poate lua un debit suplimentar de aproximativ 300 l / s |
||
| 4 | Destinația apei (pârâu, iaz de reținere etc)? | Descărcările de apă de ploaie se fac în râul Mureș | ||
| Telecom. | 1 | Serviciu de bandă largă disponibil? | Da. În funcție de complexitatea cerințelor, rețelele pot fi adaptate. | |
| 2 | Numele furnizorului sau furnizorilor de telecomunicații? | Telekom România, UPC România, RCS & RDS, Vodafone România, Orange România etc. | ||
| 3 | Vă rugăm să furnizați o hartă care să indice locația curentă a serviciului de telecomunicații sau locația / rutare propusă a serviciului | Servicii la sit | ||
| Acces | 1 | Drum principal de acces industrial? Numele drumului? | E 673; E 79 | |
| 2 | Vă rugăm să furnizați o hartă care să indice locația curentă a serviciului principal rutier sau locația / rutare propusă a serviciului | Harta furnizată | ||
| 3 | Distanța până la autostrada principală (mile)? Număr ieșire? | Nodul Șoimuș: 6 mile. Nod Simeria: 10 mile | ||
| 4 | Distanța până la autostrada divizată pe 4 benzi? Numele / numărul autostrăzii? | Autostrada A1. Nodul Șoimuș: 6 mile. Nod Simeria: 10 mile | ||
| 5 | Distanța până la cea mai apropiată instalație intermodală? Locația instalației? | |||
| 6 | Distanța până la cea mai apropiată linie ferată? Confirmați fezabilitatea extinderii liniei la site? | Pe sit | ||
| 7 | Vă rugăm să furnizați o hartă care să indice locația curentă a serviciului feroviar sau locația / rutare propusă a serviciului | Harta de rețea furnizată | ||
| 8 | Distanța până la cel mai apropiat port pentru a deservi piața europeană? Numele portului? | Constanta. 624 km | ||
| Impozite | 1 | Rata impozitului efectiv asupra proprietăților imobiliare (% și metoda de calcul a valorii) | Cota de impozitare a clădirilor prevăzută la art. 460, alin. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal pentru clădirile nerezidențiale deținute sau deținute de persoane juridice este de 1,3% din valoarea impozabilă a clădirii. | |
| 2 | Rata impozitului efectiv asupra bunurilor personale (% și metoda de calcul a valorii) | Cota de impozitare a clădirilor prevăzută la art. 458, alin. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice este de 0,2%. | ||
| Alte | 1 | Distanța până la spitalul principal (distanță și timp)? Numele spitalului? Vă rugăm să indicați pe o hartă locația spitalului sau să furnizați coordonatele de latitudine / longitudine | 4 km – Spitalul Județean de Urgență Deva. Harta furnizată. | |
| 2 | Distanța până la cea mai apropiată secție de poliție (distanță și timp)? Abordare? Vă rugăm să indicați pe o hartă locația spitalului sau să furnizați coordonatele de latitudine / longitudine | 4 km – Departamentul Județean de Poliție Deva. Harta furnizată. | ||
| 3 | Distanța către cel mai apropiat oraș? Numele orașului? Populația? | Hunedoara – 17 km. 72567 locuitori;
Simeria – 10 km. 13764 locuitori; Călan – 23 km. 13111 locuitori; Hațeg – 40 km. 10625 locuitori; Brad – 36 km. 15504 locuitori; Orăștie – 25 km. 22154 locuitori; |
||
| 4 | Forța de muncă estimată în parcurs de o oră de la amplasament? | 186.312 – Populația activă | ||
În ceea ce privește distribuția pe activități a principalelor companii aflate în Zona Industrială a Municipiului Deva sau în imediata vecinătate a zonei, aceasta este una diversificată: industrie alimentară, industrie prelucrătoare, fabricarea articolelor confecționate de textile, fabricarea de fire și cabluri, fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, fabricarea de biciclete și de de vehicule pentru invalizi, tratarea și acoperirea metalelor, captarea, tratarea și distribuția apei, colectarea deșeurilor nepericuloase, construcții, comerț, transport, depozitare, cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, hoteluri, restaurante etc. Principalele companii aflate în Zona Industrială a Municipiului Deva sau în imediata vecinătate a zonei însumează …….
- Parcuri industriale în județ
a. Parcul industrial Călan
Parcul Industrial Călan, proprietate privată a orașului Călan, a fost înfiinţat conform ordinului M.D.R.A.P. nr. 495/2016 şi funcţionează sub directa gestionare şi administrare a S.C. Parc Industrial Călan S.R.L., legal înmatriculată în Registrul Comerţului ca persoană juridică română, înfiinţată în condiţiile legii de către fondatorii săi, Judeţul Hunedoara şi Oraşul Călan.
Ansamblul cuprinde o clădire administrativă cu o suprafață ocupată de 0,8 ha, construcție P+3, cu o suprafață totală desfășurată de 3050 mp. Firmele instalate aici beneficiază de spații de birouri, săli de conferințe și alte dotări specifice pentru susţinerea afacerilor, inclusiv a celor interesați să investească la Călan. Sunt ridicate și câteva hale și spații de depozitare pentru investitorii care nu doresc sau nu au posibilitatea să-şi ridice structuri proprii: trei hale în suprafață totală de 1617 mp, din care o hală de producție cu o suprafață de 469 mp, respectiv 2 hale de depozitare, fiecare cu o suprafață de 574 mp.
Pe lângă utilităţile existente, Parcul Industrial de la Călan are posibilitatea legării la reţeaua naţională de căi ferate, cu faptul că este lângă DN 66 şi cu o distanţă mică faţă de autostradă – 12 km. Aproape 30 de hectare ale parcului sunt parcelate și puse la dispoziția investitorilor interesaţi, fiecare parcelă beneficiind de acces rutier şi dotări tehnico-edilitare.
b. Situl Industrial ,, Structura de Sprijinire a Afacerilor ( SSA ) Hunedoara ”
Situl Industrial ,, Structura de Sprijinire a Afacerilor ( SSA ) Hunedoara ” este amenajat pe o suprafață de 20 hectare teren. Terenul aparține domeniului public al municipiului Hunedoara si este inscris in CF nr. 62692 Hunedoara.
Realizarea Sitului Industrial SSA Hunedoara s-a făcut cu finanțare prin Programul Operațional Regional 2007- 2013, Axa prioritara 4 ,, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local ”, Domeniul de intervenție 4.2. ,, Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate și pregătirea pentru noi activități ”.
Obiectivul general urmărit prin proiect îl constituie dezvoltarea economică și socială durabila a municipiului Hunedoara prin crearea unei Structuri de Sprijinire a Afacerilor, prin intermediul căreia să crească volumul investițiilor realizate în economia municipiului și implicit crearea a noi locuri de muncă .
Prin îndeplinirea obiectivelor specifice ce au decurs din obiectivul general al proiectului s-a realizat: :
– Reabilitarea a 20 ha de teren din fostul Combinat Siderurgic Hunedoara, aflat în prezent în proprietatea publică a municipiului Hunedoara , activitate ce a constat în depoluarea ( ecologizarea / decontaminarea) solului, a pânzei freatice și gestionarea deșeurilor rezultate;
– Realizarea unei Structuri de Sprijinire a Afacerilor
- Parcuri și zone industriale în regiune și în zonă
Cluj (198 ha)
TETAROM I – 32 ha – Cluj-Napoca
TETAROM II – 12 ha – Cluj-Napoca
TETAROM III – 154 ha
TETAROM IV – (în dezvoltare) – 85 ha – Feleacu
TETAPOLIS – (în dezvoltare) – Parc științific și tehnologic
Oradea (229 ha)
Parc Industrial Oradea I – 131 ha – Oradea
Parc Industrial Oradea II – 83 ha – Oradea
Parc Industrial Oradea III – 15 ha – Oradea
Capitalul social al Agenției de Dezvoltare Locală Oradea, entitatea care gestionează parcurile, este deținut după cum urmează:
– 95% din totalul acțiunilor este deținut de către Municipiul Oradea reprezentat prin mandatari;
– 5% din totalul acțiunilor este deținut de către Societatea Administrația Domeniului Public S.A. Oradea reprezentată prin mandatar
Timișoara (163 ha)
Parc Industrial Freidorf – Proprietar: Consiliul Local Timișoara (60 ha)
Parcul Tehnologic și Industrial Timișoara – Proprietar: Consiliul Județean Timiș (18 ha)
Banat Business Park – Proprietar: Comuna Sânandrei – 5 km distanță de Timișoara (85 ha)
Municipiul Timișoara beneficiază de 8 zone industriale:
- Zona industrială Calea Buziașului (sud-est) care concentrează unități de industrie chimică, producția de componente auto și electrotehnica;
- Zona industrială Calea Șagului (sud), zonă ce cuprinde depozite de materiale de construcții, precum și un număr însemnat de showroom-uri și dealeri auto; Calea Șagului a devenit totodată o importantă zona comercială;
- Parcul Industrial Freidorf (sud-vest) constituie o importantă zona de atracție a investițiilor străine, de încurajare a dezvoltării întreprinderilor și creării de noi locuri de muncă;
• Zona industrială UMT (nord-est) unde s-au localizat preponderent unități de industrie chimică și automotive; - Zona industrială Calea Torontalului (nord-vest) și Parcul Industrial Torontalului destinat dezvoltării IMM-urilor, zona ce cuprinde unități din industria prelucrătoare;
- Zona Industrială Calea Aradului, în care se dezvolta mai ales servicii si depozite;
• Zona de industrie și depozitare centrală s-a dezvoltat în nordul căii ferate caretraversează orașul cu un profil diversificat (construcții, confecții metalice), în prezent zona este în reconversie dezvoltându-se preponderent unități comerciale; - Zonele industriale Gara de Nord și Freidorf sunt alte doua zone care în prezent sunt în restructurare, suportând în principal o reconversie din zone industriale în zone de locuințe;
Parc Industrial Artemis Holding (Giarmata) – Proprietar privat (103 ha)
www.swiss-park.artemisrealestate.ro
Arad (430 ha)
Municipiul Arad dispune de 4 zone industriale:
- Zona Industrială Vest – 150 ha
- Zona Industrială Est – 20 ha
- Zona Industrială Nord – 110 ha
- Zona Industrială Sud – 150 ha
Oferte private:
Parcul Industrial UTA 1 Arad – Proprietar privat (17 ha)
Parcul Industrial UTA 2 Arad – Proprietar privat (15 ha)
Arad Business Park – Proprietar privat (10 ha)
Cugir (6,2 ha)
Parc Industrial Cugir – Proprietar: Consiliul Județean Alba (6,2 ha)
Alba-Iulia (148 ha)
Zona de Dezvoltare Economică Alba Iulia – Proprietar: Primăria Municipiului Alba-Iulia (48 ha)
Parc Industrial Drâmbăr – Proprietar: Consiliul Local Ciugud – 2 km de Alba-Iulia (100 ha)
Vantage Industrial Parc – Proprietar privat (5,5 ha)
www.zacaria.ro/ro/alba-iulia-vantage-logistics
Reșița (26 ha)
Parc Industrial 26 ha – gestionat de Agenția de Dezvoltare Locală Reșița
Caransebeș (50 ha)
Zona Industrială Caransebeș 50 ha – terenurile sunt în proprietatea Consiliului Județean Caraș-Severin (concesionate către Aeroportul Caransebeș, separat de necesitățile aeroportului) și ale Primăriei Municipiului Caransebeș
IV. ECONOMIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI DEVA
Studiu comparativ pentru perioada 2014 – 2019
În prezentul studiu comparativ luăm în considerare perioada 2014 – 2019 ca urmare a suprapunerii cu exercițiul financiar al Uniunii Europene din perioada 2014 – 2020.
Următoarele informații au ca surse: Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara și Institutul Naţional de Statistică.
