Banca Mondială a publicat studiu amplu cu privire la migrația și scurgerea inteligenței în Europa și Asia Centrală, denumit „Migration and Brain Drain. Fall 2019”. În acest studiu este abordată și situația României, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al migrației forței de muncă.
Generic, „pe termen mediu, accentul politicii fiscale ar trebui să fie reechilibrat, de la creșterea consumului la mobilizarea investițiilor, în special din fonduri europene, pentru a sprijini convergența durabilă cu UE și incluziunea socială. Reformele administrațiilor publice și ale companiilor de stat, care îmbunătățesc predictibilitatea reglementărilor, precum și politicile adecvate pentru soluționarea disparităților sociale și spațiale ar trebui să fie pe agenda prioritară a guvernului ”, constată Banca Mondială.
Cu privire la țara noastră, Banca Mondială avertizează: „creșterea economică a României trebuie să se modereze pe termen mediu, în concordanță cu potențialul pe termen lung, deoarece spațiul fiscal disponibil se micșorează, iar piața muncii se intensifică din ce în ce mai mult. Această înăsprire este probabil să fie cea mai accentuată pentru lucrătorii cu studii superioare, ale căror rate de angajare la 89,2 la sută în primul trimestru al anului 2019 au fost de două ori mai mari decât ale lucrătorilor cu studii medii. Acest aspect probabil să facă presiuni asupra creșterii salariilor și să contribuie la inegalitatea în creștere ”.
Migrația ridică, de asemenea, îngrijorări cu privire la „scurgerea inteligenței”, respectiv a forței de muncă calificată din țările de origine, deoarece persoanele cu mai multă educație tind să emigreze mai des în jurul regiunii. Statisticile arată că 55% dintre persoanele cu studii superioare din Bosnia și Herțegovina trăiesc peste hotare, iar această cifră este peste 40% în cazul populațiilor educate de armeni și letoni, și aproape de 40% pentru Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Kazahstan, România și Tadjikistan. Astfel de tipare sunt adesea un simptom mai degrabă decât cauza problemei de bază.
Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea instituțiilor din țările de origine sunt politici pe termen lung care pot aborda cauzele principale ale emigrării persistente. Politicile care vizează păstrarea forței de muncă calificate includ promovarea sectorului privat și stimularea creării de locuri de muncă, investițiile în învățământul superior și creșterea oportunităților pentru femei în economie. O conectivitate mai mare este, deasemenea, un aspect important al creșterii implicării cu diaspora, întrucât emigranții care rămân conectați au mai multe șanse să investească și să se întoarcă. Raportul arată că o creștere a stimulentelor pentru a rămâne într-o țară de origine este mai probabil să descurajeze migrația externă decât să urmărească politici care restricționează beneficiile în străinătate.”
Întreg studiul poate fi consultat aici
Serviciul investitori, relații externe
