Deoarece dorim să venim în sprijinul antreprenorilor din municipiul Deva inclusiv prin oferirea de informații și noutăți din domeniul finanțărilor nerambursabile, dar intenționăm să contribuim și la integrarea viitoarelor proiecte depuse de aceștia în perspectiva de dezvoltare a municipiului nostru, începem o serie de informări despre noul exercițiu financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027. Pentru că am început să implementăm proiecte ce vizează creșterea vizibilității economiei locale și susținerea colaborării între IMM-uri, vom continua și dialogul în acest sens cu cei interesați.

În urma aprobării din luna decembrie de către Parlamentul European a bugetului pe termen lung, Consiliul a adoptat Regulamentul de stabilire a cadrului financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027. Așadar, se așteaptă ca majoritatea programelor sectoriale de finanțare ale UE să fie adoptate în prima parte a anului 2021, urmând să se aplice retroactiv de la începutul anului 2021.

Despre REGIUNEA VEST, în contextul exercițiului financiar proaspăt început, se constată următoarele:

  • În intervalul anilor 2000-2020, populaţia a scăzut de la 2.042.854 la 1.997.377 de persoane;
  • face parte din categoria regiunilor mai puţin dezvoltate în contextul tipologiei utilizate la nivelul UE, având un PIB situat la 68% din media UE, dar este peste media națională;
  • nu este o regiune omogenă, diferențele între județele și localitățile componente, fiind considerabile și accentuându-se în ultima perioadă;
  • este cea mai urbanizată regiune din România după BI: 63,1% din populația regiunii trăiește în mediul urban. 60% din populația urbană este concentrată în doar 5 orașe (cele 4 municipii reședință de județ și municipiul Hunedoara). În restul regiunii, predomină oraşele mici, sub 20.000 locuitori. Lipsește o categorie consistentă de orașe: orașele de dimensiune mijlocie: între 20.000 și 50.000 locuitori;
  • există disparități semnificative între mediul urban și rural, orașele mari Timișoara, Arad, Reșița, Deva și Hunedoara polarizând dezvoltarea. Cu toate acestea, se remarcă un fenomen de migraţie a populaţiei dinspre urban spre rural.

Ca viziune strategică,  Regiunea Vest își propune să devină o regiune competitivă la nivel european, cu un nivel ridicat de inovare, capabilă să atragă și să capitalizeze investiții, conectată intern și internațional, ai cărei cetățeni să beneficieze de un sistem educațional la nivel european, în localități prietenoase cu mediul și care să asigure o calitate a vieții ridicată.

În ceea ce privesc perspectivele de dezvoltare și creștere economică la nivel de regiune, sunt de evidențiat următoarele aspecte de ordin general:

  1. Slaba apetență a IMM-urilor pentru activități inovative și colaborare. Doar la doi indicatori, regiunea nu se află în ultima treime a performanței: ocuparea forței de muncă în producție manufacturieră de nivel tehnologic mediu și înalt/servicii bazate pe cunoaștere și citări în reviste științifice. Corelând toți acești indicatori rezultă că la nivelul regiunii există o utilizare limitată a potențialului inovativ în industriile avansate.

 

  1. Digitalizarea întreprinderilor este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Doar 23% dintre firmele din România utilizează sisteme digitale pentru schimbul de informații. Acest lucru se reflectă în rata scăzută de adoptare a soluțiilor de digitalizare, care deși oferă avantaje competitive mari, sunt folosite mai degrabă punctual. Multe IMM-uri se rezumă la utilizarea serviciilor de email. Deși procentul este la nivel național, se poate deduce că Regiunea Vest se înscrie în media națională de “integrare a tehnologiei digitale”, care este cu mult sub media UE.

 

  1. Investițiile în microîntreprinderi și IMM-uri au stârnit un interes sporit în regiune, alocarea financiară fiind substanțial depășită de valoarea proiectelor depuse. Totuși, multe din proiectele depuse de IMM-uri nu au generat o valoare adăugată în piață, fiind centrate pe simpla achiziție de echipamente, fără o componentă de inovare și fără a se urmări impactul în creșterea productivității sau competitivității acestora. În cadrul acestui program este necesară sprijinirea prin finanțări a IMM-urilor, însă cu accent pe componenta inovativă a acestora, dar și pe îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește productivitatea.

 

  1. Densitatea redusă a IMM-urilor și nivelul de scăzut de competitivitate și productivitate al acestora raportat la media europeană este o altă realitate a economiei Regiunii Vest.

La nivelul regiunii, în anul 2018 se regăsesc 53.711 întreprinderi (9% din total România), cu un număr de 427.650 salariați, reprezentând 10,10% din totalul național și un volum al cifrei de afaceri de 30,2 miliarde euro, reprezentând 9,2% din totalul cifrei de afaceri de la nivel național.

În ceea ce privește densitatea IMM-urilor, Regiunea Vest are performanțe modeste, cu o valoare de 26 IMM/1.000 loc, valoare similară cu media națională, dar mult sub media UE, de 56. La nivel local, există diferențe importante între județe: județul Timiș cu 34 companii/1.000 loc, urmat de Arad cu 27, județul Hunedoara cu 20 și Caraș-Severin cu 15.

 

  1. Capacitatea de cazare turistică a regiunii atins 10% din totalul național și este formată din 844 de unități de cazare. Cele mai multe unități sunt în Hunedoara (32,46%), urmată de Caraș-Severin (28,9%), Timiș (20,02%) și Arad (18,6%). Capacitatea de cazare disponibilă nu se reflectă însă și în repartizarea numărului de turiști pe județe.

Acest aspect se reflectă în numărul de turiști din regiune, care deși a crescut cu o rată de 2,5%/an în ultimii 5 ani, în 2019 doar de 1,07 milioane turiști au vizitat regiunea (8% din total național). Cei mai mulți turiști au sosit în Timiș (37,01%), urmat de Caraș-Severin (22,82%), Arad (22,04%) și Hunedoara (18,12%). 80,89% dintre turiști au fost de origine română și 19,11% au fost străini (7,63% din totalul național). Din totalul vizitatorilor străini, 58,96% au sosit în Timiș, 27,11% în Arad, în Hunedoara 9,85%, iar în Caraș-Severin 4,08%.

Potențialul de dezvoltare turistică a Regiunii Vest este recunoscut și în PATN. Din cele 323 de UAT din regiune, 36,84% sunt considerate cu potențial turistic mare și foarte mare, cele mai multe fiind în județul Hunedoara și Caraș-Severin. Din cele 119 UAT cu potențial, 27 sunt UAT urbane și 92 sunt UAT rurale

Așadar, se conturează următoarele obiective specifice:

  • Îmbunătățirea accesului și facilitarea utilizării serviciilor digitale la nivelul întregii regiuni pentru administrația publică, cetățeni și întreprinderi
  • Susținerea aglomerărilor urbane din Regiunea Vest prin utilizarea tehnologilor digitale și inovative
  • Dezvoltarea infrastructurii care să valorifice cadrul natural și antropic al regiunii, precum și valorizarea nișelor turistice și formularea unei oferte turistice integrate. Promovarea culturii în regiune, prin asigurarea unei game variate de facilităţi în scop turistic, recreațional și educațional
  • Simplificarea și debirocratizarea întregului proces de depunere a proiectelor prin reducerea numărului de documente solicitate si preluarea de la instituțiile naționale, prin încheierea de protocoale, a anumitor informații relevante, cum ar fi datele financiare
  • Procesul de evaluare si contractare trebuie radical simplificat, evaluarea putând fi făcută într-o singură etapă
  • regândirea liniilor de finanțare din domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, cel puțin la nivelul următoarelor aspecte: simplificarea și definirea clară a conceptului de transfer tehnologic, a tipologiei intervențiilor în domeniul CDI; încurajarea cercetării “in-house” din mediul privat

Aceste informații sunt cu caracter general, dar definesc principalele evoluții care au determinat realitățile prezentului Regiunii Vest din punct de vedere al dezvoltării sale economice. Totodată, ele vă pot ajuta să vă integrați eventualele intenții de proiecte pentru perioada programatică 2021 – 2027 în paleta de obiective specifice ale Programului Operațional Regional 2021 – 2027, sub aspectul componentei sale adresată întreprinderilor.

Nu ar fi de neglijat nici aceste alte obiective specifice care pot folosi, de asemenea, și mediului de afaceri:

  • Adaptarea regiunii la provocările globale privind schimbările climatice prin transformarea și optimizarea consumului energetic în clădiri, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efecte de seră, precum și creșterea confortului termic în aceste clădiri
  • îmbunătățirea accesului pentru toți la educație de calitate. Oferirea de condiții moderne de învățare și dezvoltarea aptitudinilor populației școlare, în corelare cu specificul economic regional
  • Creșterea conectivității și accesibilității în și din Regiunea Vest, a securității deplasărilor, precum și decongestionarea și fluidizarea traficului în marile aglomerări

Serviciul investitori, relații externe

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.