Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) constituie coloana vertebrală a economiei europene, oferind o sursă potențială de locuri de muncă și creștere economică.
Importanța IMM-urilor în Uniunea Europeană
Pentru anul 2018, s-a estimat că în Uniunea Europeană au existat aproximativ 25,1 milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri, marea majoritate a acestor întreprinderi fiind micro-întreprinderi care au angajat mai puțin de nouă persoane. Alte 1,47 milioane de întreprinderi erau întreprinderi mici, cu între 10 și 49 de angajați și aproximativ 236 de mii erau firme de dimensiuni medii care aveau între 50 și 249 de angajatori.
IMM-urile reprezintă o parte importantă a economiei europene, dar valoarea lor pentru fiecare țară variază destul de semnificativ. De exemplu, în Malta, 93,1 la sută din valoarea adăugată a economiei provine de la IMM-uri, în timp ce în Germania 82 la sută din valoarea provine de la IMM-uri. Pentru Uniunea Europeană, valoarea medie pe care IMM-urile contribuie la economie este de aproximativ 56%.
În 2018, IMM-urile din Uniunea Europeană au angajat peste 97 de milioane de oameni, sau aproximativ 70% din forța de muncă.
IMM-urile în România
În același interval, România avea circa 487.000 de firme dintre care 99,7% reprezintă IMM-urile. Prin comparaţie, la nivel de UE (28 de ţări), ponderea este de 99,8%, deci apropiată. Apar diferenţe la o privire mai în amănunt dat fiind că piaţa locală are mai puţine microîntreprinderi ca pondere în total faţă de media UE (88% versus 93%), însă are mult mai multe afaceri mici şi medii, astfel că în total ponderea IMM-urilor în business nu este diferită major de situaţia generală de la nivelul Uniunii Europene.
IMM-urile joacă un rol important în businessul românesc din sectorul non-financiar. Spre exemplu, o companie mică sau mijlocie are în medie 5,5 salariaţi în România, faţă de 3,9 în UE“, potrivit rapoartelor Comisiei Europene. Această situaţie poate fi pusă însă şi pe seama faptului că IMM-urile de peste hotare se bazează mai mult pe tehnologie şi automatizări şi mai puţin pe munca oamenilor. De altfel, România se află pe ultimele locuri în UE la capitolul competenţe şi inovaţie. Pe piaţa locală cele mai multe investiţii în automatizări au fost făcute în sectorul producţiei, care a atras nu doar atenţia antreprenorilor locali, cât şi pe cea a investitorilor străini.
Cu un număr de 2,7 milioane de angajați, IMM-urile din România reprezintă aproape 66% din forța de muncă.
Importanța internaționalizării IMM-urilor la nivel de UE
Realizarea de contacte internaţionale deschide noi pieţe pentru IMM-uri şi are potenţialul de a stimula considerabil competitivitatea şi creşterea IMM-urilor.
Termenul „internaţionalizare” se referă la toate activităţile care plasează IMM-urile într-o relaţie de afaceri semnificativă cu un partener străin: exporturi, importuri, investiţii străine directe (ISD – transfer sau externalizare), subcontractare internaţională şi cooperare tehnică internaţională. Acestea pot avea loc la nivel transfrontalier, la nivel transnaţional în interiorul UE sau la nivel internaţional în afara UE.
Internaţionalizarea poate conduce la câştiguri de competitivitate la nivel de întreprindere, care se pot traduce în cele din urmă în îmbunătăţirea performanţelor economice la nivel naţional şi european:
- Activitatea pe plan internaţional este puternic legată de o creştere mai mare a cifrei de afaceri.
- IMM-urile care sunt active pe plan internaţional raportează, în general, o creştere mai mare a ocupării forţei de muncă decât IMM-urile inactive pe plan internaţional.
- Există o relaţie puternică între internaţionalizare şi inovare.
European Startup Monitor 2019 spune următoarele despre apetitul companiilor din UE pentru internaționalizare:
Realitățile anilor 2019 în UE
Dimensiunea, vechimea şi experienţa IMM-urilor influenţează dorinţa şi capacitatea de internaţionalizare a acestora:
- Cu cât întreprinderea este mai mare, cu atât mai mult aceasta tinde spre internaţionalizare.
- Exporturile şi importurile au tendinţa de a creşte cu cât o întreprindere devine mai matură.
- Foarte puţine IMM-uri inactive pe plan internaţional plănuiesc efectiv să înceapă activităţi internaţionale în viitorul apropiat.
Unele sectoare tind să fie mai adecvate pentru internaţionalizare decât altele:
- Comerţul, industria prelucrătoare, transporturile şi comunicaţiile, precum şi cercetarea sunt sectoarele cele mai internaţionale.
- Întreprinderile implicate în comerţul electronic sunt mai active la nivel internaţional decât întreprinderile tradiţionale similare.
Conform European Startup Monitor 2019, avem următoarele realități ce devin obstacole pentru IMM-uri:
Realitățile anilor 2019 în România
Conform unui studiu realizat Start-Up Bridge, un proiect de internaţionalizare a afacerilor româneşti, iniţiat de Romanian Business Leaders în 2017, s-au constatat următoarele:
- Trei sferturi (74%) dintre antreprenorii români vor ca statul să se implice, prin instituţiile de profil, în promovarea peste hotare a firmelor autohtone,
- mai mult de jumătate dintre companii (59%) afirmă că au nevoie de acces la informaţii de business din pieţele ţintă,
- De asemenea, 72% dintre antreprenorii români îşi doresc sprijin pentru internaţionalizare prin mecanisme finanţate din fonduri europene
- 57% se aşteaptă ca băncile să ofere suport în procesul de internaţionalizare.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 200 de firme antreprenoriale, din domenii precum agricultura, FMCG, automotive, mobilă, retail, transporturi, media şi telecom, tehnologie, cercetare-dezoltare, turism şi resurse uman.
La final de 2020 în Uniunea Europeană
Parlamentul European emite un Raport cu privire la o nouă strategie pentru IMM-urile europene.
La capitolul internaționalizare punctează următoarele de către Comisiile de specialitate:
- Comisia să fie mai activă în acțiunile sale de sprijinire a agențiilor de export naționale și regionale și a organizațiilor reprezentative ale IMM-urilor de la nivelul UE și de la nivel național și regional, pentru a le permite IMM-urilor să depășească deficitul informațional și să valorifice într-o mai mare măsură acordurile comerciale;
- Serviciile Comisiei ar putea să creeze o platformă pentru internaționalizarea IMM-urilor, cu scopul de a monitoriza progresele înregistrate și de a oferi asistență tehnică IMM-urilor în ceea ce privește accesul pe noi piețe; constată că această platformă ar putea include măsuri de protecție a economiei circulare; reamintește că delegațiile UE au un rol esențial în sprijinirea IMM-urilor, răspunzând la întrebările și dificultățile practice ale acestora legate de punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb;
- Comisia să ia în considerare necesitatea de a înființa ghișee unice care să aibă scopul de a sprijini internaționalizarea IMM-urilor, de exemplu prin furnizarea de informații cu privire la fonduri și granturi pentru studii tehnice de fezabilitate privind produse comerciale inovatoare și alte informații relevante privind internaționalizarea.
Un lucru devine astfel cert în ceea ce privește viitorul internaționalizării, contracția economiei în vremurile pandemiei de COVID-19 va crește și mai mult interesul IMM-urilor pentru internaționalizare, cu toate beneficiile și oportunitățile pe care acest proces le presupune. Astfel, la acest capitol, sprijinul statului și al autorităților locale devin esențiale.
Serviciul investitori, relații externe