Terminalele intermodale reprezinta cel mai avansat model de transfer al mărfurilor şi pasagerilor între diferitele tipuri de transport (rutier, feroviar, maritim).

1. Aspecte privind finanțarea.

Ca parte a următorului buget pe termen lung al UE (CFM 2021-2027), Comisia Europeană a propus reînnoirea Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), un instrument-cheie de finanţare a UE, program de finanțare care sprijină dezvoltarea infrastructurii de transport, energie și digitale în cadrul rețelelor transeuropene.

Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus un buget total de 31,7 miliarde EUR (toate sumele: angajamente, la prețuri constante din 2018, pentru țările UE-27) pentru a sprijini proiectele de infrastructură care conectează regiunile din UE (rețelele transeuropene) , în special cele transfrontaliere cu valoare adăugată ridicată. Propunerea urmărește să integreze mai bine sectoarele de transport, energie și digital și să contribuie la atingerea obiectivelor UE în domeniul climei. De asemenea, ar trebui să sprijine locurile de muncă, creșterea economică și desfășurarea de noi tehnologii. În transport, accentul se îndreaptă spre decarbonizare și asigurarea unui transport conectat.

Bugetul propus constă din trei părți. La fel ca în primul CEF, există pachetul general de transport de 11,4 miliarde EUR și 10 miliarde EUR alocat fondului de coeziune, care urmează să fie implementat în cadrul CEF pentru proiectele din țările UE eligibile pentru finanțare de coeziune. O sumă suplimentară de 5,8 miliarde EUR, alocată în bugetul de securitate și apărare, urmează să fie implementată și în cadrul CEF, pentru a adapta părți ale rețelei de transport pentru a permite utilizarea dublă civil-militar. 

Dacă în buget pe termen lung al UE pentru 2014-2020 finanțarea pentru realizarea de terminale intermodale se facea prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), pentru exercițiul financiar 2021-2027 Programul Operațional Transport (POT). Axa Prioritară 7: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal este exact instrumentul dedicat pentru astfel de proiecte.

2. Informații specifice. 

Și la nivelul Uniunii Europene prevalează transportul rutier, în dauna celui feroviar: peste 76% la nivelul UE-27 şi 72,63% în cazul României. 

Una dintre principalele cauze ale acestui declin al transportului feroviar de marfă în România o constituie existenţa unor distorsiuni economice pe piaţa transporturilor terestre. Consecinţa principală a acestor distorsiuni o reprezintă pierderea aproape integrală de către calea ferată a potențialilor clienţi interesaţi de expediţiile de dimensiuni mici (de dimensiunea unui vagon sau container). Toţi aceşti clienţi au migrat către transportul rutier, atrași de preţurile mai bune oferite de acest mod de transport. Viteza comercială redusă a trenurilor de marfă, care reprezintă o consecinţă a stării avansate de degradare a infrastructurii feroviare, a avut deasemenea o contribuţie la scăderea atractivităţii serviciilor de transport intermodal şi a serviciilor de transport în vagoane izolate.

 

Tone marfă-km rutier: 53,5%

Tone marfă-km feroviar: 24,2%

Tone marfă-km căi navigabile: 22,5%

Structura sistemului intermodal de transport se bazează pe 3 elemente:

  1. un sistem de transport al mărfii pe distanţe lungi (la care participă de regulă modurile de transport maritim, feroviar, căile navigabile interioare şi/sau aerian),
  2. terminale de transport care asigură transferul eficient al unităţilor de încărcătură de pe un sistem modal de transport pe altul,
  3. un sistem de colectare şi distribuţie a fluxurilor de mărfuri în punctele de origine, respectiv de destinaţie ale lanţului de transport (realizat de regulă prin intermediul modului de transport rutier).

Beneficii

  • Creşterea atractivităţii municipiului Deva pentru companii ce dezvoltă activităţi comerciale naționale/internaţionale prin asigurarea unor facilităţi privind schimbul intermodal de mărfuri,
  • Sprijinirea dezvoltării „coridoarelor verzi” de transport logistice şi eficiente,
  • Eficientizarea modului de utilizare a infrastructurii existente pentru transportul de marfă prin atragerea fluxurilor de mărfuri dinspre sectorul rutier spre sectoarele feroviar şi naval,
  • Îmbunătăţirea cooperării economice la nivel regional, naţional şi internaţional prin crearea unor poli de distribuţie şi schimb de mărfuri între sistemele de transport de mare distanţă şi cele de transport local/regional,
  • Soluţionarea problemelor legate de costurile ridicate de transport ale operatorilor economici locali şi îmbunătăţirea accesului bunurilor produse în municipiul Deva pe pieţele regionale, naţionale şi internaţionale,
  • Crearea de noi locuri de muncă la nivel local.

Transportul multimodal la nivel național

  • CFR MARFĂ deține 26 de terminale multimodale, din care 12 sunt inactive
  • Deasemenea, mai există 13 terminale multimodale operate privat

Sisteme de transport multimodal:

  • Sistemul de transport în containere;
  • Sistemul de transport utilizând cutii mobile;
  • Sistemul de transport utilizând autotrenuri rutiere pe vagoane specializate cu platformă scufundată pe toată lungimea;
  • Sistemul de transport utilizând semiremorci rutiere pe vagoane specializate cu buzunar sau coş;
  • Sistemul de transport utilizând semiremorci speciale cu sistem dublu de rulare.

În România se utilizează preponderent sistemul de transport combinat în containere prin realizarea unui lanţ logistic care are la capete transportatori rutieri ce preiau unităţile de transport intermodal de la expeditori şi le transportă până la terminalul intermodal, în condiţii de siguranţă optime.

3. Aspecte valorice. Interconectivitate

ECONOMIA JUDEȚULUI HUNEDOARA

    justificare

Potrivit Topului Național al Firmelor – ediția 2018, eveniment realizat de Camera de Comerț și Industrie a României, 18 firme din județul Hunedoara ocupă primul loc, la nivel național, pe domeniul lor de activitate specific. Acestea sunt:

* APE MINERALE BACAIA SRL
* AQUA CON SRL
* CERURIM S.R.L.
* DUKE BLUE SRL
* EDOROM METAL SRL
* EUROSPORT DHS SA
* FOLAN INTL S.R.L.
* INGECO SRL
* LINIAL ELECTRIC SRL
* LIVIA INVESTMENT SRL
* OKI-4T SRL
* ROM LEATHER SOFAS SRL
* RO XI WOOD SYSTEMS SRL
* SANTIMPEX SRL
* SARMISMOB SA
* SIGISMUND COM SRL
* TEHNOFOR STAR SRL
* VEST WEEK – END COM SRL.

Acestea însumează o cifră de afaceri de 550.318.290 (RON) respectiv 121.186.120 (EURO), înregistrează împreună un profit din exploatare total de 57.745.938 (RON) respectiv 12.716.288 (EURO) și au un număr total de 1112 salariați.

Numărul total al companiilor hunedorene clasate pe pozitiile 1-10 în Topul Național al Firmelor din acest an este de 140. Acestea însumează o cifră de afaceri de 2.646.112.881 (RON) respectiv 582.703.063 (EURO), un profit din exploatare total de 277.626.421 (RON) respectiv 61.136.381(EURO) și au un număr total de salariați de 7334.

Domeniile de activitate cele mai importante în care companiile hunedorene au excelat în anul 2018 sunt:

  • INDUSTRIE: 71 companii;
  • SERVICII: 24 companii;
  • COMERT: 23 companii;
  • TURISM: 3 companii;
  • CERCETARE, DEZVOLTARE SI HIGH TECH: 2 companii;
  • AGRICULTURA, SILVICULTURA, PESCUIT: 12 companii;
  • CONSTRUCTII: 5 companii;

Pornind de la aceste premise și întărind toate aceste prin poziționarea strategică a municipiului Deva, cu acces la Coridorului IV Pan – European, atât pe cale ferată cât și rutier, enumerăm câteva cerințe minime pentru un terminal intermodal:

  • O suprafaţă totală de cel puţin 6-8 hectare
  • Lungimea minimă utilă a liniilor ferate (secundare) din grupa de primire expediere a terminalului să fie de 750 m
  • Minim 2 linii de cale ferată de primire-expediere
  • Sarcina pe osie de 22,5 tone,
  • Conexiune rutieră în cel puţin două direcţii
  • Depozit pentru containere goale
  • Capacitate de stivuire de 2000 UTI, inclusiv puncte frigorifice
  • Funcţionare tot timpul anului 24/7/52
  • Deschis tuturor utilizatorilor
  • Securizat, facilităţi pentru Servicii Vamale Extinse
  • Conexiuni pentru ansamblu de lucrări TIC, pentru gestionarea terminalelor, fluxul de documente şi control, etc
  • Acces rutier eficient către terminale

 

Infrastructură feroviară – JUDEȚUL HUNEDOARA

 

Serviciul investitori, relații externe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.